Avantajele medierii in raport cu instanta de judecata:

- Timp scurt de solutionare( de la o zi pana la doua luni in functie de complexitatea cazului);

- Cheltuieli cu 50% mai mici decat un proces in instanta;

- Partile implicate in disputa decid singure care este cea mai buna solutie pentru stingerea conflictului;

- Pastrarea relatiilor de afaceri dintre parti;

- Procedura comoda flexibila, informala (fara martori,nervi, stres , fara termene de judecata);

- Pastrarea prestigiului pe piata de desfacere;

- Confidentialitatea disputei/litigiului;

- Un cadru de discutie placut.

Practicile anticoncurenţiale reprezintă mijloace neoneste folosite de unii agenţi economici pentru atragerea clientelei concurenţilor. Prin definiţie, concurenţa neloială constă în orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea industrială şi de comercializare a produselor, de execuţie a lucrărilor, precum şi de efectuare a prestărilor de servicii. Prin urmare, avem de-a face cu o definiţie care permite o apreciere extrem de largă a faptelor de concurenţă neloială.
Legea nr. 11/1991 defineşte principalele acte de concurenţă neloială de natură penală şi contravenţională, însă această listă nu este şi nu poate fi exhaustivă în privinţa practicilor anticoncurenţiale. După cum remarcă experţii Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), există întotdeauna noi acte de concurenţă neloială, de vreme ce, în aparenţă, nu există nici un fel de limite ale inventivităţii în domeniul concurenţei.

Potrivit prevederilor Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, constituie un act de concurenţă neloială orice act de concurenţă contrar practicilor cinstite în materie industrială sau comercială.
Tot Convenţia statuează că trebuie să fie interzise mai ales: 1) orice fapte care sunt de natură să creeze prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent 2) afirmaţiile false în exercitarea comerţului, care sunt de natură să discrediteze întreprinderea, produsele sau activitatea industrială sau comercială a unui concurent şi 3) indicaţiile sau afirmaţiile a căror folosire, în exercitarea comerţului, sunt susceptibile să inducă publicul în eroare cu privire la natura, modul de fabricaţie, caracteristicile, aptitudinea la întrebuinţare sau cantitatea mărfurilor.

În actele de concurenţă neloială regăsim aşadar şi fenomenul numit CONFUZIE, pe care îl vom analiza în cele ce urmează, din perspectiva semnelor distinctive ale unui profesionist.

În exercitarea activităţii sale, un profesionist alege să utilizeze anumite semne pentru a se diferenţia de ceilalţi concurenţi, atât în ceea ce priveşte identitatea societăţii comerciale (nume comercial) cât şi în ceea ce priveşte denumirile produselor sau serviciilor oferite. De câte ori semnele alese sunt identice sau similare cu cele folosite de un alt profesionist care se adresează aceloraşi consumatori activând pe aceeaşi piaţă specifică de servicii şi produse, se creează un risc de confuzie.

Confuzia privind semnele distinctive se realizează prin imitarea mărcilor, emblemelor, ambalajelor şi a oricărui semn caracteristic al societăţii respective. În dreptul concurenţei comerciale, prin confuzie se înţelege actul de concurenţă neloială care constă în disimularea credibilă a propriei activităţi de piaţă a autorului, sub aparenţa semnelor distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenţi.
Consecinţa exercitării actelor de concurenţă neloială şi a confuziei create în rândul consumatorilor o constituie câştigarea de clientelă fără efort propriu.

Observăm că în cazul folosirii fără drept a semnelor distinctive ale unei întreprinderi, sancţiunile aplicabile nu sunt de natură contravenţională ci penală. Art. 90 din Legea nr. 84/996 privind mărcile şi indicaţiile geografice pedepseşte infracţiunea de contrafacere a unei mărci cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei.

În afară de infracţiunea de contrafacere a mărcilor, faptele de concurenţă neloială pot face obiectul infracţiunii de concurenţă neloială dacă s-au folosit fără drept mărci similare identice cu scopul de a produce confuzie.
Astfel, conform art. 5 lit. a) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, “constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani sau cu amendă de la 2.500 la 5.000 lei folosirea unei firme (…), mărci, indicaţii geografice, a unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a unui ambalaj de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”.
De asemenea, comerciantul care săvârşeşte un act de concurenţă neloială va fi obligat să înceteze sau să înlăture actul şi, după caz, să plătească despăgubiri pentru daunele pricinuite. De asemenea, instanţa poate dispune publicarea hotărârii pe cheltuiala făptuitorului şi confiscarea specială. Mărfurile supuse confiscării vor putea fi vândute după distrugerea falselor menţiuni.

Privind din punctul de vedere al celui care a folosit primul semnul distinctiv, protecţia instituită de legea specială a mărcilor şi indicaţiilor geografice este mai mare decât în cazul celei prevăzute în legea concurenţei neloiale. Singura condiţie pentru a beneficia de prima lege menţionată este înregistrarea semnului distinctiv ca marcă, desen, model industrial sau indicaţie geografică înaintea oricărui alt concurent.

Confuzia poate fi provocată nu doar de o contrafacere sau o imitaţie servilă a semnelor distinctive ale unui comerciant. Această imitaţie poate să fie numai parţială, dar, în măsura în care atinge elemente caracteristice, poate crea confuzie. De exemplu, instanţa franceză a considerat că marca “La vache serieuse” produce un risc de confuzie cu bine cunoscuta marcă “La vache que rit”, întrucât deşi antonime, cuvintele asociate în acest mod redau un concept extrem de similar şi creează impresia unei origini comune a produselor. Trebuie menţionat faptul că într-un conflict privind un semn distinctiv, în care există un drept de proprietate industrială înregistrat, primează protecţia acestuia din urmă.

Legea sancţionează faptele “de natură să producă confuzie” ceea ce înseamnă că, pentru a fi în prezenţa unui act de concurenţă neloială, nu este necesar să se fi produs deja o confuzie, ci doar să existe un risc în acest sens. Riscul de confuzie se raportează la consumatorul obişnuit, cu atenţie mijlocie, cu un nivel de educaţie şi de inteligenţă mediu, comun. Totuşi, dacă produsul este adresat unei categorii de consumatori iniţiaţi, specializaţi oarecum în utilizarea acestuia, riscul de confuzie se apreciază în funcţie de aceşti consumatori – şi în această situaţie considerăm că trebuie să se ţină cont de o atenţie medie şi nu de o analiză în detaliu a unui semn, întrucât trebuie să “i se permită” minţii să mai şi uite.

Un caz anticoncurenţial frecvent este înregistrarea unui nume de domeniu identic cu un semn distinctiv care deja există, în scopul de a crea confuzie în rândul consumatorilor şi de a acapara clientela concurenţilor. După nenumăratele procese referitoare la domenii, tranşate în favoarea reclamanţilor, practicile neloiale de acest gen s-au extins pe alte direcţii pe Internet. Mai nou, Google este în proces cu mai multe companii pentru că a vândut cuvinte-cheie şi meta-taguri constând în denumirile unor mărci celebre.
Afacerea Imaje versus Wolke este un alt caz celebru ajuns în manualele de drept. Compania Wolke, care vindea cerneală pentru imprimantele Imaje, a înregistrat drept nume de domeniu www.imaje-ink.com, care îi dirija pe utilizatori către site-ul său www.wolk-ink.de Judecătorii au relevat riscul de confuzie pentru consumatorii cu atenţie medie, tentaţi să atribuie aceeaşi origine pentru cerneală ca şi pentru imprimante.
O altă manieră, mai ocolită, de deturnare a clientelei a fost cea folosită de France Telecom. Societatea SFR, titulara mărcii “SFR”, care dispunea deja de numele de domeniu www.sfr.fr, a constatat că societatea Americană W3 System Inc a înregistrat site-ul www.sfr.com, cu conexiuni pornind de pe site-ul France Telecom, concurenţa SFR. Şi în acest caz, deturnarea clientelei este perfect caracterizată, chiar dacă a existat o companie interpusă.

Un fenomen proaspăt apărut este apariţia a mii de extensii de domenii web noi (cum ar fi .kitchen .diamonds .bike .shoes .technology .enterprises ), care favorizează înmulţirea actelor de concurenţă neloială, caz în care titularii de drepturi de proprietate intelectuală vor trebui să caute soluţii noi de protecţie a drepturilor înregistrate. La nivel internaţional s-a creat Trademark ClearingHouse (TMCH) care permite proprietarilor de certificate de mărci înregistrate să beneficieze de prioritate pentru a-şi înregistra domeniul web pe noua extensie, înainte ca aceasta să fie accesibilă publicului larg. Totodată TMCH trimite notificări titularilor de marcă pentru a-i anunţa că se încearcă înregistrarea domeniului care poate crea confuzie cu marca lor. Această procedură este una administrativă şi nu implică stoparea actelor de concurenţă neloială ci doar permite informarea proprietarilor mărcilor înregistrate să ia la cunoştinţă de astfel de fapte, rămânând la aprecierea acestora dacă se impun a fi luate măsuri de sancţionare şi stopare a acestora.

Totuşi, când întreprinderea „pirat” şi întreprinderea “piratată” operează în sectoare diferite de activitate, neloialitatea celei dintâi nu se concretizează în deturnarea clientelei celei de-a doua prin confuzia creată deoarece ele nu se adresează aceleiaşi clientele. Ca un exemplu, pe piaţa din România, marca IBM a fost înregistrată la OSIM şi este utilizată de către terţi pentru activităţi de tip en-gros, case de schimb valutar, zahăr tos etc.

Cu toate acestea, în câteva din hotărârile judecătoreşti pronunţate de către instanţele române a fost reţinut conceptul de “diluţie a mărcii notorii”. Este cazul mărcii „Chivas”, înregistrată pentru produse din clasa 33, unde s-a reţinut că înregistrarea unei mărci identice pentru produse din clasa 29, mâncare pentru animale, ar duce la diluţia mărcii celebre “Chivas”.

Parazitarea mărcilor notorii poate îmbrăca şi alte forme prin imitarea parazitară a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau mărci de prestigiu. Anumite acţiuni vizează transferarea imaginii favorabile create de reputaţia unor mărci asupra propriilor produse sau servicii. Toate acestea au ca finalitate crearea unui risc de confuzie privind aceeaşi “sursă de provenienţă” a serviciilor/produselor ce aparţin în realitate unor întreprinderi diferite.

Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizează, în contextul comercializării şi al publicităţii produselor lor, expresii ca: “gen”, “de tipul”, „ca si produsul X”, „mod”, „stil”, „marca”, „gust”, „după reţeta” sau alte menţiuni asemănătoare. Cu alte cuvinte, încearcă să atragă asupra produselor lor avantajele garanţiilor de calitate conferite de mărci consacrate.
O serie de legi speciale apărute, cum ar fi H.G. 106/07.02.2002 privind etichetarea alimentelor, interzic expres utilizarea unor astfel de termeni. O asemenea prevedere regăsim şi în Legea nr. 84/1996, la art. 82 care interzice folosirea unei indicaţii geografice sau imitarea ei de către persoane neautorizate, (…) dacă se adaugă menţiuni ca: gen, tip, imitaţie şi altele asemenea.
Aceste restricţii îşi au originea tocmai în ideea de a reprima manifestările neloiale ale concurenţei care, folosind o astfel de publicitate şi practicând eventual, preţuri mai scăzute, poate deturna o parte din clientela celor care, au consacrat denumirile respective.

"Se intampla! Este cea mai mare revolutie a internetului de la aparitia sa" a afirmat presedintele Diviziei Generic Domains a ICANN atunci cand a descris implementarea noului program gTLD (generic Top-Level Domains) de catre ICANN (Internet Corporation for Assigned Names and Numbers).

Noul program va avea ca finalitate o expansiune a extensiilor de domeniu disponibile cum sunt .COM, .NET, .ORG. Astfel, din lista initiala de 22 de astfel de extensii cu care ne-am obisnuit cu totii de-a lungul timpului vor face parte 1.400 de astfel de extensii.

Pe 23 octombrie 2013, au fost atribuite primele astfel de extensii nou create. Asta inseamna ca in scurt timp, ele vor fi disponibile publicului pentru inregistrari de domenii web.
ICANN sustine ca scopul acestei expansiuni fara precedent a extensiilor de domeniu este cresterea competitivitati si a inovatiei si largirea posibilitatii alegerii atunci cand vine vorba de spatiul de internet, furnizand mai multor companii, organizatii, asociatii, comunitati si/sau branduri noi metode de a comunica cu publicul carora se adreseaza.

Cum spatiul de pe .com este deja foarte greu de gasit (noi denumiri de domeniu), se intentioneaza ca prin noile extensii sa se creeze spatiu aditional pentru alti jucatori pe piata care doresc sa-si faca simtita prezenta online.

Deoarece aproape toate combinatiile de doua sau de trei litere sunt deja inregistrate pe extensia .com, va fi o batalie adevarata pe noile extensii, cu atat mai mult cu cat acestea sunt de genul .music, .coffee, .shops etc adica specializate. Noile posibilitati vor atrage nu numai clienti noi dar si pe cei care au deja inregistrate site-uri si care au marci inregistrate si vor sa si le protejeze si pe aceste extensii noi.

Cateva exemple de extensii care au fost deja aprobate si care urmeaza sa devina disponibile publicului larg sunt:
.equipment .kitchen .diamonds .bike .shoes .technology .enterprises .gallery .education .graphics .ceo .ventures
La 21 ianuarie 2014 erau aprobate 100 de astfel de extensii, lista urmand a largi considerabil in urmatorii ani.
Lista extensiilor aprobate poate fi consultata aici: http://newgtlds.icann.org/en/program-status/delegated-strings

Pe masura ce acestea apar, multi titulari de marci vor cauta sa impiedice inregistrarea de catre terti a unor nume de domeniu identice sau similare cu marcilor lor in noul spatiu al gTLD, fara consimtamatul sau cunostinta acestora. In lumina acestor schimbari rapide, este necesar ca titularii de marci sa se informeze cu privire la mijloacele de protectie a drepturilor decurgand din marcile lor.

Ce inseamna toate acestea pentru proprietarii de marci?

In ultimul an au avut loc numeroase dezbateri juridice pe fondul aparitiei acestor noi extensii cu privire la existenta posibilitatii de incalcare a drepturilor la marca de catre terte persoane care actioneaza fara intarziere si fara ezitare cautand sa-si inregistreze un domeniu similar sau identic cu o marca deja inregistrata de o alta persoana.

Acest lucru se numeste „cybersquatting” si odata ce a avut loc un astfel de fenomen, proprietarii de marci trebuie sa stie ca au remedii juridice si trebuie sa se adreseze unui avocat specializat in proprietate industriala. http://www.magooadvisor.ro/servicii-oferite/anulare-domeniu-transfer-site

ICANN a stabilit unele mecanisme pentru a veni in ajutorul proprietarilor de marci si pentru a-i proteja. De aceea au creat „Trademark Clearinghouse” (TMCH), un mijloc prin care titularii de marca isi pot rezerva domeniul inainte ca noua extensie sa fie facuta publica si deci disponibila tuturor

Titularii care isi inregistreaza marcile cu TMCH se pot folosi de prioritatea creata, avand la dispozitie un termen in care isi pot inregistra numele de domeniu pana la deschiderea oficiala a inregistrarilor. In plus, TMCH notifica automat titularul de marca de orice incercari ale tertilor de a-si inregistra domenii identice cu marca lor, atentionandu-l astfel pe titular sa ia masurile necesare.

Foarte important! Mecanismul TMCH este disponibil doar celor care au deja inregistrata o marca. De asemenea, TMCH nu poate opri tertii sa-si inregistreze astfel de domenii pe numele lor ci doar atentioneaza titularul ca s-a facut o astfel de actiune. Acest mecanism a fost creat special pentru a lupta impotriva fenomenului de cybersquatting. Daca nu ai inca o marca inregistrata la nivel national, comunitar sau international, acceseaza http://www.magooadvisor.ro/inregistrare-marci si afla mai multe informatii.

Costurile pentru care puteti beneficia de protectia TMCH pentru un an de zile sunt de 150$, pentru trei ani de zile de 435$, iar pentru cinci ani de zile de $725. Aceste costuri nu includ taxele de inregistrare a domeniului cerute de registrar-ul ales de dvs. atunci cand veti decide sa faceti o astfel de inregistrare in timpul „perioadei de prioritate” acordate de TMCH.

Cea mai mare revolutie a internetului este in desfasurare! Asigura-te ca ti-ai protejat marcile.

http://www.magooadvisor.ro/inregistrare-marci

Laura Valentina Magori, avocat si consilier autorizat in proprietate intelectuala-marci (branduri/ slogane)- ofer consultanta si reprezentare in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci si a instantelor de judecata in vederea inregistrarii si protejarii numelui firmei, produselor, serviciilor dvs. ca si producator, importator, distribuitor/comerciant sau ofertant. Afla cum sa iti protejezi investitiile in publicitate si cum sa iti fidelizezi clientii. Impiedica alte persoane sa foloseasca brandul ales de tine, deturnandu-ti astfel clientela. Invata cum sa iti maresti veniturile si sa te remarci pe segmentul tau de piata, folosind o marca adecvata afacerii tale. Afla avantajele inregistrarii unei marci. Marca TA e cartea TA de vizita!

În timp ce brevetele si drepturile de design sunt extrem de importante în protejarea tehnologiilor de ultimă oră care se bucură de multă atentie din partea consumatorilor, companiile de articole sportive trăiesc din mărcile comerciale care stau la baza identitătii lor de brand. Capacitatea de a obtine protectie a mărcii rapid și economic pe mai multe piete este esentială în mediul comercial de astăzi. Organizatia Mondială a Proprietătii Intelectuale pune la dispozitie celor interesati servicii de înregistrare de marcă ce pot fi deosebit de utile în acest sens. Acestea oferă companiilor mari și mici de mărfuri sportive, un mod rapid, usor și la preturi accesibile pentru a înregistra mărcile lor în mai multe tări, la nivel international. Acesta este pasul cheie în construirea unui brand de succes, ca valoare și recunoastere.
Luati exemplul lui Nike. În cei 40 de ani de existentă, Nike cu semnul său celebru, a capturat imaginatia consumatorilor și a devenit astfel unul dintre cele mai renumite branduri de sport, bucurându-se de o recunoastere de 97% la nivel mondial. Această marcă simplă și usor de memorat – evaluată în 2011 de către Interbrand la suma de 14.528 miliarde de dolari - contribuie în mod semnificativ la imaginea, valoarea si performanta companiei.
Un avantaj cheie de care se bucură brandurile sportive la evenimentele sportive importante este faptul că, spre deosebire de alti sponsori oficiali, mărcile sportive dețin centrul scenei. În aceste evenimente de profil înalt, toți ochii cad pe sportivi, care poartă sau folosesc echipament de marcă. Unele branduri încearcă să accentueze si mai mult vizibilitatea lor, de exemplu, prin adoptarea unor culori frapante - cum ar fi galbenul luminus al colectiei Volt de la Nike.
Echipamentele si bunurile sportive sunt prezente în fiecare actiune sportivă. Ele pot ajuta sportivii să-si atingă potentialul maxim, inspirând astfel noi generații. Ele fac, de asemenea, ca sportul să fie o experientă mult mai confortabilă, distractivă și plină de satisfactii. Pe măsură ce interesul global în sport creste, relatiile de afaceri care caracterizează industria vor deveni din ce în ce mai complexe. Managementul strategic si eficient al activelor de proprietate intelectuala este un factor critic în explorarea fructuoasă a cooperarii intra-industriale și a practicilor concurentiale.

Text extras, tradus si adaptat după articolul apărut în Revista OMPI nr. 5/2012.

Mesajul d-lui Francis Gurry, Director General al Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale:

"Creativitatea este o trăsătură comună întregii umanităţi.

Oricine am fi, oriunde am trăi şi în orice condiţii, toţi avem capacitatea de a crea. Iar această creativitate şi inventivitate umană este în măsură să amelioreze calitatea vieţii noastre, în toate domeniile: de la asistenţa medicală până la transport, comunicaţii sau divertisment. Scopul proprietăţii intelectuale este de a promova condiţiile care permit creativităţii şi capacităţii de inovare să dea roade la scară planetară.

Felul în care umanitatea se exprimă creativ s-a schimbat profund în ultimii 30 de ani. Oamenii creează astăzi în moduri din ce în ce mai interesante. Asistăm la explozia conţinuturilor generate de utilizator şi la acest fenomen al creaţiei colective la care participă un număr uriaş de oameni prin platforme de externalizare a activităţilor către grupuri largi, numite platforme de „crowdsourcing”, sau prin platforme de inovare deschisă. Această colaborare creativă deschide umanităţii noi perspective extraordinare.

Ce va aduce generaţia umătoare?

Chiar dacă viitorul este greu de prevăzut, ceea ce ştim precis este faptul că ritmul schimbării se accelerează cu fiecare nouă generaţie. Şi acum ne aflăm în faţa unei întregi game de noi tehnologii capabile să schimbe fundamental modul în care trăim. Este o schimbare care se apropie cu paşi repezi. Generaţia următoare intră în scenă de mâine.

Evoluţiile următoare din domeniul ştiinţelor vieţii, de pildă, ne pot schimba viaţa. Tehnologia informaţiei, biologia moleculară, medicina regenerativă şi chiar noi tehnologii ca imprimantele 3D concură pentru a genera posibilităţi extraordinare.

Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale este un prilej de reflecţie asupra rolului proprietăţii intelectuale într-o lume aflată în schimbare. Eu cred că există un geniu al proprietăţii intelectuale. Rolul său este de a încuraja investiţia în cercetare-dezvoltare, în inovare, în creaţia şi producţia culturală.

Cum se poate face acest lucru? Prin crearea unui mecanism care să permită cumpărarea, vânzarea şi partajarea accesului la beneficiile inovării şi ale creaţiei culturale. Adevărata provocare este de a asigura condiţii de acces corecte şi echilibrate, pentru cât mai multă lume, şi de a crea în acest fel o societate globală creativă, realmente dinamică, în care generaţia următoare să poată înflori.

Tinerii au o capacitate de a visa care o depăşeşte cu mult pe a celor mai în vârstă. Ei sunt viitorul. De aceea, cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale, mesajul meu pentru generaţia următoare este acesta: continuaţi să creaţi, continuaţi să inovaţi! Şi continuaţi să reflectaţi asupra rolului proprietăţii intelectuale în gestionarea viitoare a creativităţii şi inovării în societate! "

sursa: www.osim.ro